• Elevii cu vocație pedagogică vor putea alege între specializările: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogie generală și mediere școlară, specializări oferite de liceele pedagogice.
• Absolvenții liceelor pedagogice, specializarea „pedagogia învățământului primar” (fosta specializare învățător/învățătoare), au dreptul să predea ca învățători și conform noului cadru normativ propus, cu statut de debutanți.
• Pentru a obține dreptul la liberă practică, absolvenții de licee pedagogice trebuie să-și completeze studiile cu un program universitar de licență cu specializarea „Pedagogia învățământului primar” și să promoveze examenul de licențiere (fostul definitivat).
• Noul traseu de formare al profesorilor pentru învățământ primar continuă tradiția liceelor pedagogice și o completează cu pregătirea superioară oferită de facultățile de Științele Educației, conform practicii la nivel european.
• Elevii care descoperă mai târziu interesul pentru cariera didactică pot opta pentru studii de licență cu specializarea „pedagogia învățământului primar” și un masterat didactic de 1 an.
• Este prevăzută mai multă practică pentru viitorii educatori și învățători.
• Formarea continuă va presupune acumularea a 15 credite transferabile ECTS la fiecare 5 ani:
  • 1/3 planul național de formare continuă în cariera didactică;
  • 1/3 specificul comunității școlare deservite;
  • 1/3 la latitudinea cadrului didactic.

• Cadrele didactice titulare în unități de învățământ din zone defavorizate beneficiază de o primă de instalare neimpozabilă egală cu 5 salarii minime brute pe țară, cu condiția ocupării postului pentru o perioadă minimă de 5 ani școlari;
• Norma didactică va fi redusă cu două ore săptămânal pentru personalul didactic de predare și de instruire practică cu o vechime în învățământ de peste 15 de ani și gradul didactic I, fără diminuarea salariului.
• Salarizarea întregului personal didactic de predare se realizează în mod progresiv, având la bază salariul mediu brut pe economie din anul bugetar încheiat.
• Prețuire pentru personalul didactic care se pensionează: se acordă o primă în cuantum de două salarii de bază ale cadrului didactic, care se va acorda la data încetării de drept a contractului individual de muncă.

• Curriculumul la decizia școlii se transformă în „curriculum la decizia elevului din oferta școlii”.
• Portofoliul educațional devine un instrument cheie în consilierea și susținerea elevilor.
• La finalizarea învățământului gimnazial și liceal, profesorul consilier școlar și dirigintele au obligația să emită câte o recomandare de încadrare într-o formă de învățământ de nivel superior, având caracter de orientare școlară pentru fiecare elev în parte. Pentru absolvenții de liceu poate fi și o recomandare sub forma unei orientări vocaționale de încadrare pe piața forței de muncă.

• Nivelul de alfabetizare funcțională al beneficiarilor primari ai educației va fi evaluat periodic, prin teste online, corespunzător fiecărui nivel și fiecărei clase.
• Aceste evaluări vor fi realizate prin Platforma națională de alfabetizare funcțională.

• Fiecare unitate de învățământ va avea un laborator dedicat ȘTIAM.
• Sunt sprijinite cluburile și cercurile ȘTIAM.

• Bursele elevilor vor fi acordate prin finanțarea specială, alocările financiare realizându-se din bugetul Ministerului Educației.
• Modificările propuse vor duce la dublarea bugetului pentru burse și la acordarea a peste 1.000.000 de burse anual.
• Cuantumul burselor se va stabili periodic, de către CNFÎP.
• Autoritățile locale/ unitățile de învățământ pot suplimenta fondul de burse acordate elevilor din venituri proprii.
• Bursele sociale/tehnologice/pe bază de contract pot fi cumulate cu orice alt tip de bursă.
• Procesul de acordare a burselor sociale a fost debirocratizat.

• Indiferent de filieră, toți elevii de liceu vor putea obține, în premieră, o calificare.
• Obținerea calificărilor va fi mai flexibilă, fiind adaptată specificului filierei.
• Toate calificările obținute vor fi certificate și recunoscute în piața muncii.
• Învățământul profesional integrat în învățământul tehnologic cu posibilitatea finalizării de 3 ani cu calificare, 4 ani cu calificare și posibilitatea participării în cadrul examenului de bacalaureat.

• Unitățile de învățământ liceal vor funcționa cu respectarea principiului asumării filierei în care școlarizează. Astfel 2/3 din elevii din cadrul liceelor teoretice/ vocaționale vor fi din filiera teoretică/vocațională.
• Admiterea în cadrul ciclului liceal pentru filierele teoretice/tehnologice permite organizarea, după evaluarea națională, a două probe de admitere organizate la nivelul liceului, cu subiecte standardizate, naționale – pentru maximum 60% din locuri, dacă liceul optează pentru această posibilitate.
• Locurile neocupate prin examen de admitere se vor ocupa prin repartizare computerizată, organizată după admiterea la licee (dintre aceste locuri, maximum 10% vor fi ocupate prin repartiție computerizată pentru elevi cu CES sau de etnie romă).
• Liceul nu poate organiza examen de admitere anul următor pentru specializările unde nu s-au ocupat toate locurile prin examen.
• Admiterea în cadrul ciclului liceal pentru filiera vocațională include probe practice de admitere, la nivelul liceului, înaintea evaluării naționale.

• Au fost introduse discipline de examen aferente profilului/specializării (inclusiv pentru filiera tehnologică).
• Cele două probe de competențe lingvistice se finalizează cu emiterea unui certificat de competență lingvistică în acord cu standardele UE, pentru a fi recunoscut internațional.
• Proba de competențe digitale se finalizează cu un certificat de competență în acord cu standardele UE, pentru a fi recunoscut internațional.
• Probele de competențe lingvistice și digitale pot fi recunoscute/echivalate pe baza unor certificate recunoscute la nivel național.
• Este introdusă o nouă probă pentru evaluarea competențelor de bază, complementare profilului studiat.
• Probele de competențe lingvistice/digitale precum și proba pentru evaluarea competențelor de bază, complementare profilului, se susțin la nivelul unității de învățământ pe parcursul anului școlar.
• Elevii vor avea în sesiunile din vară/toamnă mai puține discipline de examen.

Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE) va reforma sistemul de evaluare, printr-un proces de standardizare și digitalizare.

• Combatem abandonul școlar, insuccesul școlar, decalajul dintre elevii din mediul rural și urban, analfabetismul funcțional, segregarea școlară, discriminarea.
• Centrul Național pentru Educație Incluzivă (CNEI) se înființează în vederea coordonării instituționale privind asigurarea educației incluzive pentru toți copiii.
• Activitatea CNEI va viza elevii în risc de stigmatizare, discriminare, desconsiderare a identităţii culturale, segregare, abandon şcolar şi insucces şcolar din cauza apartenenţei lor la una sau mai multe categorii: statut social, economic şi cultural scăzut, minoritate etnică, minoritate naţională etc.
• Centrele Județene de Resurse și Asistență Educațională/Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE/CMBRAE) vor avea în continuare un rol important și o finanțare crescută pentru a oferi, coordona și monitoriza servicii educaționale specifice acordate copiilor/elevilor, cadrelor didactice, părinților și membrilor comunității.
• Fiecare unitate de învățământ va avea cel puțin o cameră-resursă pentru suport educațional și psihopedagogic.
• Unitățile de învățământ, după caz, pot asigura și spații pentru cabinete de logopedie sau cabinete de consiliere școlară.
• CNEI va coordona procesul de creștere a numărului de angajați și asigurarea resursei umane specializate la nivelul tuturor unităților de învățământ, corelat cu numărul de elevi: consilieri școlari, mediatori școlari, logopezi, profesori itineranți și de sprijin.
• Segregarea școlară este clar definită și sunt prevăzute mecanisme de monitorizare și de intervenție, inclusiv sancțiuni.
• Susținerea elevilor cu dificultăţi de învăţare sau care au rămas în urmă, raportat la competenţele prevăzute de programele școlare;
• Activitățile de „învățare remedială” vor fi incluse în norma didactică a profesorilor.
• Rezultatele vor fi evaluate periodic de către ARACIIP, iar programul va fi finanțat de la bugetul de stat, din bugetele administrațiilor locale sau prin fonduri nerambursabile.
• Educația specială se va realiza în baza unui sistem de sprijin pe patru niveluri, corespunzător nivelului de vârstă și de școlarizare, cu posibilitate de reevaluare și reorientare între niveluri.
• Elevii cu CES vor beneficia de asistență socială completă, constând în asigurarea alocației zilnice de hrană, a rechizitelor școlare, a cazarmamentului, a îmbrăcămintei și a încălțămintei, în cuantum egal cu cel pentru copiii aflați în sistemul de protecție a copilului.

• Procesul de acordare a burselor sociale a fost debirocratizat.
• Elevii proveniți din familii care beneficiază de venit minim de incluziune primesc bursă socială automat, pe bază de cerere; se iau în considerare doar veniturile impozabile.
• Confidențialitatea beneficiarilor de burse sociale este respectată.
• De bursele sociale beneficiază și elevii înscriși în unități de învățământ private/confesionale, care nu plătesc taxe de studiu.

• Elevii vor avea gratuitate la serviciile de transport public local și județean, rutier, naval, cu metroul, precum și feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, pe tot parcursul anului calendaristic, utilizate pentru accesul la educație.
• Se va asigura o sumă forfetară pentru cheltuielile de transport tuturor elevilor care nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu și nu pot beneficia de transportul public de persoane prin curse regulate.
• Validarea statutului va fi realizat prin intermediul unui Card Național de Elev sau prin interogarea unei baze de date.

• Începând cu anul școlar 2023-2024, la nivelul sistemului național de învățământ se va derula Programul Național Integrat „Masă Sănătoasă” (PNIMS), pentru cel puțin 1.000.000 de beneficiari, ca parte a Planului Strategic Integrat de Reducere a Abandonului Școlar.
• Cabinetele de medicină școlară din cadrul unităților de învățământ vor furniza servicii pe întreaga durată a programului unității de învățământ.
• În fiecare unitate de învățământ preuniversitar mare (cu peste 300 de beneficiari) cu personalitate juridică din România se înființează/organizează cabinete de medicină școlară.

• Prevederi clare cu privire la responsabilitățile privind siguranța în școli.
• La nivelul fiecărei școli se organizează periodic exerciții practice de simulare a unor situații de urgență și sesiuni de informare cu privire la siguranța în școli.
• Planului Național pentru siguranța în învățământul preuniversitar (PNSIP):
• prioritizarea și proiectarea investițiilor în reziliența infrastructurii;
• propunerea de standarde de siguranță pentru unitățile de învățământ;
• dotarea unităților de învățământ în conformitate cu standardele din domeniu;
• susținerea activităților educativ-informative cu privire la gestionarea situațiilor de urgență.
• prevederi pentru întărirea siguranței în școli (PNL a depus deja o serie de amendamente în acest sens):
  • Exmatricularea să fie permisă, însă în anumite situații grave și pentru încălcări ale normelor de disciplină în spațiul școlar.
  • Planul Național de Combatere a Violenței Școlare - care presupune mai multe măsuri pentru a preveni și a reduce violența, în toate formele ei.
  • Instalarea sistemelor de supraveghere audio-video, care se va realiza după ce vor fi consultați toți actorii: cadre didactice, părinți și elevi.

• Ministerul Educației, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, poate organiza unități de învățământ de tip „scoală românească din afara granițelor țării”, cu predare în limba română, pe lângă oficiile diplomatice precum și cursuri de limbă, cultură și civilizație românească, în conformitate cu legislația statului respectiv.
• În cadrul rețelei școlare se pot înființa grupe de acomodare pentru elevii români reîntorși în țară după perioade îndelungate petrecute în afara granițelor României.

• Adaptarea sistemului de învățământ superior românesc la bunele practici internaționale
• Introducerea ciclului scurt, în conformitate cu practicile din Spațiul European al Învățământului Superior
• Corelarea sistemului de învățământ cu standardele de la nivel internațional (ESCO, ISCED)
• Introducerea învățământului superior dual și a posibilității constituirii de consorții pentru învățământ dual
• Creșterea duratei studiilor universitare de doctorat la 4 ani
• Introducerea posibilității de a fi organizate programe de masterat MBA/Executive MBA ce oferă educație managerială, în concordanță cu tendințele și practicile pieței

• Este înființat Programul Național de Reducere a Abandonului Universitar (PNRAU) care vizează creșterea retenției studenților în cadrul instituțiilor de învățământ superior.
• PNRAU vizează sprijinirea tranziției de la învățământul secundar superior la învățământul universitar, precum și politici și practici de reînmatriculare a studenților, de tip „A doua șansă”.
• Instituțiile de învățământ superior vor generaliza introducerea în norma cadrelor didactice a activităților de consultații cu studenții și a activități de recuperare (remediale).
• Va fi dezvoltat un instrument de monitorizare a tranziției către învățământul superior și de avertizare timpurie a abandonului universitar.

• Se instituie norme privind accesibilizarea învățământului superior pentru persoanele cu dizabilități, care se adoptă prin ordin al ministrului educației.
• Instituțiile de învățământ superior au obligația de a asigura un minimum de 50% din locurile de practică necesare, dintre care cel puțin 75% în afara instituțiilor de învățământ superior.
• Se înființează Programul Național de sprijinire a învățării științelor exacte, a ingineriei și matematicii (PNSTIM), în completarea programului similar din sistemul de învățământ preuniversitar. Studenții înscriși la aceste programe vor avea alocări pentru burse, crescute cu 33%.

• Drepturile, libertățile și obligațiile studenților sunt cuprinse în Codul drepturilor și al obligațiilor studentului, propus de federațiile studențești naționale și aprobat prin ordin al ministrului educației.
• Fiecare instituție de învățământ superior instituie un sistem de aplicare și monitorizare a respectării prevederilor Codului drepturilor și al obligațiilor studentului.
• Studenții înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență în instituțiile de învățământ superior acreditate, în vârstă de până la 30 de ani, beneficiază de tarif redus cu 90% pe mijloacele de transport local în comun, transportul intern auto, cu metroul, precum și pentru transportul intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a și naval, pe tot parcursul anului calendaristic. Studenții orfani sau proveniți din centre de plasament beneficiază de gratuitate pentru aceste categorii de transport.

• Este înființat Programul Național pentru Internaționalizare Universitară „Study in Romania” (PNIU), în vederea consolidării procesului de internaționalizare a sistemului de învățământ superior, cu obiective clar stabilite.
• Sunt stabilite responsabilitățile instituțiilor de învățământ superior în cadrul procesului de internaționalizare.
• Este prevăzută implementarea unor politici de stimulare a tinerilor absolvenți de a rămâne în România după finalizarea studiilor.

• Multiple puncte de intrare în formare inițială a cadrelor didactice: studenții de la diverse specializări pot începe formarea pedagogică în timpul licenței (modul de formare psihopedagogică) sau la master (1 sau 1.5 ani).
• Studenții vor avea posibilitatea să urmeze un program de licență didactică cu dublă specializare.
• Generalizarea masteratului didactic: absolvirea unui masterat didactic de cel puțin 1 an condiționează dreptul de liberă practică / înscriere la examenul de licențiere.
• Masteratul didactic cuprinde un stagiu de pregătire practică (80% din creditele ECTS), realizat în unități de învățământ de aplicație, sub îndrumarea unui profesor mentor.

• Normele de etică și deontologie universitară sunt mai clar stabilite și bine diferențiate de abaterile disciplinare.
• Sistem clar de sancțiuni aplicabilele tuturor părților implicate în procesul educațional.
• Politicile de etică și deontologie universitară vor fi transpuse la nivel național printr-un cod cadru de etică și deontologie universitară, în baza căruia vor fi adoptate codurile la nivelul instituțiilor de învățământ superior.
• Procesul decizional cu privire la abaterile de la normele de etică și deontologie universitară a fost etapizat și îmbunătățit.

• Va exista o procedură clară și transparentă de acordare și anulare a diplomelor și titlurilor de doctor.
• Deținătorii unui titlu de doctor nu mai pot renunța voluntar la titlu /diploma de doctor.
• Toate tezele de doctorat devin, în mod automat, documente publice și vor fi publicate pe o platformă națională (inclusiv anexele) pentru 90 de zile calendaristice, înainte de a fi susținute.
• Orice persoană fizică sau juridică poate formula observații cu privire la existența unor abateri de la standardele de etică și deontologie profesională. Observațiile vor fi, de asemenea, parte din dosarul de doctorat.
• Universitățile sunt cele care analizează sesizările de plagiat, iar CNATDCU rezolvă contestațiile.
• Rectorul are obligația de a solicita instanței anularea tuturor actelor de studii dovedite a fi obținute prin mijloace frauduloase sau prin încălcarea prevederilor Codului cadru de etică.
• Ministerul Educației poate lua măsuri precum suspendarea dreptului de a organiza concursuri pentru ocuparea posturilor de conferențiar și profesor universitar sau chiar retragerea acreditării domeniilor de doctorat, alături de altele (în baza unor rapoarte întocmite de CNATDCU).